Fără poză.
Se întâmplă des când suntem împreună, nu pentru ca n-aș avea ce să pozez, ci pentru că în minte imaginile sunt mai clare, brute, fără retuș.
Plimbarea de noapte, cu o seară înainte de placare, cred că a devenit tradiție. Atunci ne vine să vorbim de parca s-ar termina cuvintele, să mergem de parcă pașii n-ar ști că mâine se termină și vrem să-i mai mințim puțin, să se mai bucure.
//pun totuși o poză cu jucaria de la mec
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu